carmen


e foarte înalt aici extrem de înalt tipa vine din urmă e mișto e chiar mișto alberto mergi până la capăt da-da merg unde sunt țigările și ploaia asta nu se mai oprește de ce trebuie să plouă de fiecare dată când îmi place și mie de ce ce e ăsta un liliac mort seamănă cu inima mea mergem până la capăt alberto am privit-o brusc m-a cuprins teama andrei îmi facea semn cu mâna haide mă în pula mea nu vezi că a început ploaia erau cam 70 de metri până jos eu am 1, 85 până jos o mierlesc adevărat îmi spun n-am să scap de aici nimeni nu scapă de aici o luase înainte prin ploaie mă sufoc mă sufoc panica e alba panica e alba și vine cu autobuzul roșu de zaragoza trebuie să fug trebuie spre scara aia spre scara aia plină de apă o să alunec și o să mor clar e ultima mea respirație trebuie să trag aer adânc în piept mă sufoc carmen mi-a spus să nu-mi fie teamă m-a învățat că dacă e să mor într-un autobuz o să mor în plin atac de panică într-un autobuz și cu asta basta fin de la comedia până la urma moartea vine oricum mergeam și mă gândeam la autobuzul acela cu burduf lung roșu iar eu pe un scaun trecându-mi mâinile prin păr în plin atac de panică alba o să mori alberto o să te duci dracului carmen de la celalalt capăt al monitorului zâmbea condescendent hai alberto că nu mori mai sunt 20 de metri până la scara aia roșie aia e scăparea ta nu mai e udă vezi alberto m-a întors spre tipa nu știa că am un atac de panică mă udasem complet iar picioarele mele slăbanoage nu pot vorbi nu tremurau la capătul scării mă aștepta autobuzul roșu carmen zâmbea complice ai văzut că nu ai murit e ca și când te-aș tine de mână da ai dreptate azi nu moare nimeni mai ales pe ploaia asta



Anunțuri