Tu ești camera mea


Făceam dragoste, sau pur și simplu eram în aceeași cameră
Era exact același lucru.
Aveam mâinile / picioarele lipite
Creierele gândeau la fel
Inimile se mișcau la unison ca o două pendule perfect acordate
Cumva cineva oprise soneria de la intrare
Lumina nu mai funcționa, televizorul, laptopul, aparatul de prăjit pâine
Zăceau ca niște relicve prin toată casa
Și noi făceam dragoste sau eram în aceeași cameră
Corpurile noastre străluceau atât de puternic
Încât am deschis fereastra
Nu poate să existe altă cameră  în univers decât acesta mi-ai zis
Și glasul tău s-a unit cu al meu
Pentru că eram legați prin niște fire prin care circula
Iubire fluidă / lumină
Totul afară era atât de normal
Și cineva bătea din aripi chiar lângă fereastra noastră
Pentru că atunci când suntem împreună
Îngerii iau notițe

Poezie.ro sau Pastramă.ro


Promiteam să revin asupra subiectului ”Poezie.ro”. Din păcate revin cu aceleaşi chestii livreşti-bălărioase. Atitudinea cenzorilor e la fel de frustrată ca acum 2 (doi) ani în urmă. Nimic din echipa editorială nu s-a schimbat, aceeaşi iluştri anonimi, veşnicii veleitari ai literaturii române contemporane, care tăie şi spânzură după cum îi tăie capușorul.
Însă, începe să mă deranjeze titlul site-ului. E ca şi când o echipă de turci îşi fac site-ul România.ro. Cam aceeaşi legătură există între cenzorii de pe poezie.ro şi anecdota mea de mai sus. Propunerea mea e ca să existe un comitet naţional de verificare a numelor site-urilor româneşti. Site-ul poezie.ro nu are nicio legătură cu poezia. Sunt peste 38 de mii de useri care mai de care mai amatori. Există un regulament care nu se respectă niciodată şi o echipă de cenzori care sunt şi “poeţi”. Trist e că niciunul dintre cenzori nu a fost capabil să impresioneze literatura română sau universală. Mai departe, site-ul are o avalanşă de useri, dar, din păcate, niciun un nume mare al literaturii române contemporane ca membru activ. De ce? Pentru că pe acest site singură literatură o fac cenzorii, şi vă daţi seamă că aici nu au loc adevăraţii profesionişti ai poeziei. Statură literară a cenzorilor e prea dominantă că să vină cineva să le pună la punct producţiile literare. E logic, nu? Mai departe, nicio autoritate naţională nu a recunoscut că site-ul poezie.ro este un exponent al literaturii române contemporane. Deci propunerea mea e că numele site-ului să se schimbe în “pastramă.ro”, iar cenzorii să primească supranumele de “felceri”. Micile lor frustrări vor căpăta aşa mai mult sens. Mai departe, userii trebuie să se închine de câte ori se loghează pe site la avatarurile cenzorilor ca nişte mici nord-coreeni. Şi la fel când se deloghează. Statură ecvestră a cenzorilor trebuie subliniată în fiecare poem al userilor de la “atelier”, doar e site-ul lor, ei conduc destinele literare ale userilor. (Vai de mama lor!)

Aşadar, propunerea mea, poezie.ro să devină Pastramă.ro

P.S. De ce un tip inteligent că mine se coboară la nivelul unor frustraţi literari precum cenzorii de pe poezie.ro? Din amuzament şi din dragoste pentru literatură română online.

Despre site-ul www.poezie.ro şi măgăriile care se săvârşesc aici zilnic


Cel mai frecventat site de literatură online din România e o mare bălărie. Aici o echipă de aşa-zişi cenzori taie şi spânzură după bunul lor plac. Literatura nu prea se face, este doar vorba de afişări, steluţe şi recomandări (un fel de premiere şi recunoaştere pentru cele mai bune poezii sau bucăţi de proză). Site-ul are un aşa zis regulament de funcţionare, care exact ca orice regulament din România, nu se respectă. Ceea ce e frustrant la acest site e că niciunul dintre poeţii contemporani recunoscuţi ai României nu are cont pe acest site, care e populat în marea lui majoritate de amatori şi agramaţi. Mai mult decât atât, site-ul propune un sistem de monitorizare şi acceptare a textelor care nu este echitabil. Cei care laudă sau premiază textele celor de la putere, adică cenzorii, o duc bine: primesc şi ei stele şi recomandări, deci exact ca la piaţă, spui ceva de bine de textele unui cenzor, primeşti şi tu o bucăţică de cărniţă. Din punctul meu de vedere, cenzorii ar trebui să fie nişte arbitri, dar aici ei sunt arbitri-jucători, vă daţi seama că ei câştigă întotdeauna orice partidă la ce scor vor ei. Eu le-aş interzice dreptul de a posta poezii pe site (dacă vor să se producă literar, să renunţe la postul de arbitru-jucător), oricum sunt nişte iluştri necunoscuţi în lumea literară, exceptând 2-3 figuri din 8. Am să revin mai târziu cu detalii despre acest site. Dacă aveţi opinii, exprimaţi-le, sunt dispus să dialoghez.