7.20 PM


am tot ce-mi trebuie pentru o seară cu tine
nici nu ştiu dacă ai plecat vreodată din bucătăria asta
te văd prin fumul de ţigară cum te pierzi
până în sufragerie
în ceaşca de cafea cum înoţi liniştită
şi mă strigi mă strigi mă strigi

După zăpadă


cam asta rămâne după zăpadă/ oameni pe la colţuri cu sacoşe de plastic/ geamuri nespălate/ bălţi în care îmi pot reflecta cuvintele murdare/ toată poveste asta seamănă cu o iubire/ în urma ei câinii vagabonzi îşi fac culcuş/ băncile sunt sterile/ nimeni nu clipeşte/ nu îmi rămâne decât să-mi ştreg inima ca pe o pereche de pantofi şi să merg mai departe