e timpul să mergem acasă


Priza de hârtie

de câţiva ani am oroare de foi albe de câte ori văd o foaie albă îmi vine să mă adăpostesc la umbra ei şi să-mi vomit toate obsesiile mele între marginile ei să mă trag de mâneci şi să-mi spun aici eşti tu albert nu pleca nicăieri rămâi aici cuminte şi spune tot ce te doare mă băiatule stai pe vine şi vomită tot absolut tot mă rog chestii de genul ăsta pur biologice cred că dacă m-aş concentra foarte tare aş putea face dragoste cu o foaie de hârtie albă imaculată sau aş putea plana deasupra ei ca peste un câmp plantat în totalitate cu marijuana dar ce zic eu marijuana e un bordel luxuriant imens dar mă rog de aceea încerc să stau cât mai departe de foile albe pentru că îmi fac rău foarte mult rău

Vezi articol original

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s