Nici psalm, nici poem, doar noi doi


Mergeam pe stradă
Îngerul din palma mea se uita curios printre degete
Avea zâmbetul tău
Parul tău şi vocea ta
Era atât de mic încât îmi putea intra printre coaste

Acel înger e a doua mea conştiinţă, îmi spuneam
Am una de toate zilele pe care o folosesc cu oamenii din jurul meu
O conştiinţă de unică folosinţă, seara o arunc la gunoi
Şi alta, cea cu îngerul
Care-mi spune că visele, pasiunile şi poeziile mele
Orbitează în jurul tău

Inchipuieşte-ţi două inimi
A mea şi a ta
Ambele gravitând una în jurul alteia
E o forta mai puternica decât cea gravitaţională
E un fel de legatură emoţional-embrionară
Multe fire care transmit concentraţii de proteine şi oxigen către celălalt

Îngerul acela micuţ e talsimanul preţios
Pe care l-am primit amândoi
Când ne-am întâlnit prima oară în gara de nord

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s