Nu te îndrăgosti niciodată de un poet


Femeie,
Nu te îndrăgosti niciodată de un poet
Vei rămâne fără nopţi
Fără andrele, fără placentă, fără mască de oxigen
Vei învăţa să bei sânge proaspăt dimineaţa din pahare subţiri de plastic
Să te dezbraci în mijlocul inimii lui
Şi cum să te laşi muşcată de fiecare sfârc repetând în neştire cele 10 porunci
O să adormi strânsă în braţele ca într-o cutie cu amfetamine
Îţi vor muri părinţii, fraţii, surorile, prietenii, dumnezeii
Vei rătăci singură prin scări de bloc, printre strofe sterpe
Cerşind, plângând, blestemând, fumând, implorând
O clipă de moarte, o clipă de neiubire

Vei presimţi orice cutremur
Orice furtună, orice bătaie din aripi
Vei găsi sticle cu scrisori de dragoste
Aduse de reflux în faţa uşii tale de bloc

Te vei bucura ca un copil când poştaşul
Îţi vă lasa un e-mail de la el, printre facturi şi spamuri

Vei fi blestemată ca o ibovnică ce a născut un vers monstruos
Un viitor genocid şi un volum în care nimeni nu ştie cum
Se moare din dragoste