Topul celor mai vândute cărţi la Gaudeamus


Cinci autori români şi patru străini semnează titlurile din Top 10 al celor mai vândute volume la târgul de carte încheiat, luni, la Pavilionul Central al Complexului Romexpo din Bucureşti. Grigore Cartianu, principesa Margareta, Aurora Liiceanu, Daniela Zeca-Buzura şi Ion Cristoiu sunt cei mai cumpăraţi scriitori autohtoni.

În ultimii ani, vânzările editurilor au fost mult amplificate, conform declaraţiilor unor edituri de talie medie sau mică. Întrucât „Adevărul” a solicitat date exacte, care să fie eventual ulterior dovedite, multe edituri au renunţat ieri să furnizeze cifre, încercând să dea iniţial o sumă rotundă, ulterior o sumă totală a unei serii de autor sau colecţii. „Adevărul” a decis să nu publice decât topurile pe care le-a considerat ca fiind exacte.

Astfel, conform clasamentului „Adevărul”, pe primele cinci locuri se află: „Crimele Revoluţiei” de Grigore Cartianu (2.886 de exemplare, Editura Adevărul), „Revolta” de Suzanne Collins (1.008 exemplare, Editura Nemira), „Muzeul inocenţei” de Orhan Pamuk (950 de exemplare, Editura Polirom), „Carte regală de bucate” de principesa Margareta (930 de exemplare, Editura Curtea veche) şi „La taifas” de Aurora Liiceanu (785 de exemplare, Editura Polirom).

Editura Adevărul a vândut în valoare de 217.000 de lei, totalizând 14.700 de exemplare de cărţi şi de DVD-uri. Printre cele mai vândute titluri, după „Crimele Revoluţiei”, se află „O lovitură de stat prost mascată” de Ion Cristoiu (516 exemplare) şi „La vânătoare cu Ceauşescu” de Vasile Crişan (241 de exemplare).

Djuvara, cel mai vândut autor la Humanitas

Grupul Humanitas a avut vânzări totale de 450.000 lei. „Considerăm această ediţie Gaudeamus reuşită, peste cele din anii trecuţi ca încasări, dar, să nu uităm, la un târg vindem cinci zile, în librării, tot anul”, spune Lidia Bodea, director general al editurii. Cel mai bine vândut autor Humanitas este Neagu Djuvara, cu peste 500 de exemplare. Pe primele cinci locuri, în topul editurii, s-au situat: „Cartea întrebărilor” de Ioana Pârvulescu, „Aer cu diamante” de Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei, Florin Iaru, Ion Stratan cu ilustraţii de Tudor Jebeleanu, „Fluturele negru” de Radu Paraschivescu, „Tragedia Germaniei” şi „Franţa, hegemonie sau declin” de Lucian Boia. Pe următoarele locuri, în Top 10 se numără: „Patria mea A4. Poeme noi” de Ana Blandiana, „Frumoasele străine” de Mircea Cărtărescu, „Rătăcirile fetei nesăbuite” de Mario Vargas Llosa, „Mănâncă, roagă-te, iubeşte” de Elizabeth Gilbert şi „Jurnal esenţial” de Monica Lovinescu.

Pamuk domină la Polirom

În topul vânzărilor de la Polirom, care au totalizat 530.000 de lei, se situează autori-brand, precum Aurora Liiceanu, Daniela Zeca, Orhan Pamuk sau Salman Rushdie cu cele mai recente volume ale lor. „Ne bucură să constatăm că, pe un fond descendent al pieţei de carte în ceea ce priveşte vânzările, situaţia încasărilor Editurii Polirom la Gaudeamus 2010 este comparabilă cu cea de la ediţia de anul trecut, uşor mai bună chiar”, spune Oana Boca, director de imagine Polirom. În topul editurii se află pe locul cinci, la egalitate, „Luka şi focul vieţii” de Salman Rushdie şi „ Istoria Imperiului Bizantin” de A. Vasiliev, cu 417 exemplare vândute.

Alex Mihai Stoenescu, cel mai cumpărat la RAO

Printre editurile care au preferat să nu apară în topul „Adevărul” se numără Grupul Corint, Rao, All, Trei şi Curtea Veche. „Nu vă putem da cifre de vânzare, pentru a nu cădea în patima miilor de exemplare vândute care se vehiculează în astfel de situaţii”, spune Ileana Iorga din partea Editurii Rao. Editura declarase, iniţial, o cifră de vânzări de 350.000 de lei, cu cartea „Armata, mareşalul şi evreii” a lui Alex Mihai Stoenescu, în fruntea clasamentului, cu peste 600 de exemplare vândute.

Grupul editorial Trei a avut la Gaudeamus 2010 cele mai bune vânzări înregistrate vreodată la un târg de carte, potrivit reprezentanţilor editurii. „Am avut o creştere de 40% peste ediţia de anul trecut. Trilogia «Millennium» a devenit un succes categoric, cu peste 1.500 de exemplare vândute”, declară Magda Mărculescu, director editorial la Trei.

La Curtea Veche s-a vândut cel mai bine „Carte regală de bucate” de principesa Margareta, în 930 de exemplare. Pe lângă cărţile din seria „Basmele românilor”, în topul editurii se află volumul de poezii „Vinovat de iubire” de Adrian Păunescu cumpărat în 440 de exemplare, potrivit declaraţiilor editurii.

Public între 19 şi 49 de ani

La cea de-a 17 ediţie a Târgului de Carte Gaudeamus, „reacţia publicului a fost mult peste aşteptări, uimindu-ne pe toţi – organizatori, expozanţi, presă. Cei peste 100.000 de vizitatori, dar şi expresia de satisfacţie de pe faţa expozanţilor şi a cititorilor deopotrivă, au fost mai mult decât grăitoare”, declară Vladimir Epstein, directorul executiv al Târgurilor Gaudeamus. „Rezistenţa la criză vine din faptul că avem un public fidel în proporţie de peste două treimi, cu vârsta predominant între 19 şi 49 de ani, inteligent, avizat, selectiv, care ştie să cântărească bine raportul calitate-preţ. La rândul lor, editorii, care sunt – în opinia mea – motoraşul care mişcă industria cărţii în România, deţin soluţii de management de criză pe care probabil le pot împrumuta şi altor domenii aflate în suferinţă”, subliniază Vladimir Epstein.

Scandal după premiere

Editura All returnează premiul decernat luni de organizatorii Radio România şi declară că s-a făcut o eroare în clasificare. Editura a primit Premiul I, prin votul publicului, la categoria editurilor cu mai puţin de 100 de titluri publicate în 2009. All susţine că a fost încadrată în mod greşit în categoria editurilor cu mai puţin de 100 de titluri publicate în anul 2009 (faţă de numărul real de 188 de titluri publicate), şi în felul acesta a devenit beneficiarul nemeritat al Premiului I al publicului la această categorie. „Am mers pe baza datelor venite de la Biblioteca Naţională, care înregistrează ISBN-urile. Noi am comunicat pe site situaţia expozanţilor cu două luni înainte. Regretăm profund declicul de comunicare”, spune, în replică, Vladimir Epstein.

Teatrul lui Llosa

La Curtea Veche s-au vândut bine titluri de teatru şi poezie, printre care două cărţi de teatru de Mario Vargas Llosa, „Kathie şi hipopotamul” şi „Odiseu şi Penelopa”, dar şi volumul de poezii „Erotica grădinii” de Béla Markó.

„Considerăm această ediţie Gaudeamus reuşită, peste cele din anii trecuţi ca încasări.”
Lidia Bodeadirector general Humanitas

„Situaţia încasărilor Editurii Polirom la Gaudeamus 2010 este comparabilă cu cea de la ediţia de anul trecut, uşor mai bună chiar.”
Oana Boca director de imagine Polirom

„Am avut o creştere de 40% peste ediţia de anul trecut. Trilogia «Millennium» a avut peste 1.500 de exemplare vândute.”
Magda Mărculescu director editorial Trei

Top 5 – Editura Humanitas

1. Ioana Pârvulescu, „Cartea întrebărilor” – 322
2. Mircea Cărtărescu, Traian T. Cosovei, Florin Iaru, Ion Stratan, ilustraţii de Tudor Jebeleanu, „Aer cu diamante” – 303
3. Radu Paraschivescu, „Fluturele negru” – 284
4. Lucian Boia, „Tragedia Germaniei” – 277
5. Lucian Boia, „Franţa, hegemonie sau declin?” – 248

Top 5 – Editura Polirom

1. Orhan Pamuk, „Muzeul inocenţei”- 950
2. Aurora Liiceanu, „La taifas” – 785
3. Daniela Zeca-Buzura, „Demonii vântului” – 654
4. Ion Vianu, „ Amor intellectualis” – 423
5. Salman Rushdie, „Luka şi focul vieţii” – 417

Top 5 – Editura Nemira

1. Suzanne Collins, „Revolta” – 1008
2. Raymond Chandler, „Adio, iubito!” – 630
3. Arthur C. Clarke, „2010: a doua odisee” – 450
4. Anca Fusariu, „Culoarea norocului” – 360
5. Albert V. Cătănuş, „Jurnal de căpşunar. El Sueño Español sau plantaţia de căpşuni din găleata cu mortar” – 330

Top 5 – Editura Paralela 45

1. Ned Orson, „ Arhipelagul” – 300
2. Jillian Michaels, „Fii stăpânul metabolismului tău” – 270
3. Solomon Marcus, „Timpul” – 250
4. Radu Călin Cristea, „Luntre şi punte” – 221
5. „Mircea Martin -70″, volum coordonat de Călin Vlasie -203

preluat dupa http://www.adevarul.ro/cultura/Topul_celor_mai_vandute_carti_la_Gaudeamus_0_377362967.html

Poezia mişcării în doi


ea
intră
păşeşte încet, podeaua scârțâie
o aud din bucătărie
rochia cade
fumul se oprește
încă fumez
ştiu că a intrat
o simt de la 10 000 km
ca un rechin sângele în apă
înca nu mă duc la ea
desculță pe podea
tace
doar inimile emit ultrasunete
undeva o maşină a poliției trece
o bătaie în uşă, tusea vecinului de dincolo
pereții umezi de așteptare
un ness, un mars
părul lung și negru afrodisiacul perfect
ochii se lipesc de spatele ei
secundele se adună într-un pahar de apă
şi stau acolo înţepenite
o ating pe umeri
încet cu un deget
ea zâmbeşte
rochia este tot acolo
mărgelele se lovesc de sânii goi
se întoarce
îmi caută ochii mâinile limba inima
totul este real
semiîntunericul florile din vază petalele de trandafiri de pe cearceaful alb
crema de corp de pe noptieră cuțitul lung și negru din sertar
îi mângâi obrajii
îi miros inima
sângele se decolorează brusc ca în preajma morții

ce s-ar întâmpla dacă femeile ar fi nişte panouri publicitare


sincer, nimic nou
vasele de sânge nu ar plezni de fericire
iar pe noi ne-ar durea stomacul la fel
adică pe noi, bărbaţii, ăştia care mai suntem aici pe planeta asta singură şi tristă
şi totuşi ce s-ar întâmpla dacă femeile, absolut toate femeile, ne-ar face pe stradă
cu ochiul ca la reclame
hai în patul meu
ceva de genu` ăsta
frumoase, urâte, grase, cu părul lung, cu părul ondulat
cu inimile decupate în formă de brichetă
sau cu părul răvăşit
atunci ar fi o nebunie totală
un fel de
aici se întâmplă ceea ce niciun dumnezeu nu ar accepta
dragostea ar deveni o mangustă leneşă
îngerii ar alerga de la un pat la altul ca să acopere cu aripile lor albe
strălucitor de albe şi uriaşe
da uriaşe
poveştile de dragoste care sunt afişate pe panouri
şi niciodată nu vom mai cumpăra becuri
pentru că femeile vor lumina feeric ca de crăciun
toate femeile vor lumina ca nişte panouri publicitare
iar dragostea îşi va schimba numele
va dispărea total
pentru că dragostea, această bestie cu două capete, ucide nevinovaţi
iar ăsta va fi un lucru extraordinar
şi atunci toţi vom fi fericiţi, foarte fericiţi
chiar şi femeile vor lumina şi mai puternic
iar din spaţiu
planeta asta tristă va arată ca un brad de crăciun împodobit foarte elegant

nu văd niciodată nimic


nu am ceas nu muşc din brichetă
nu dansez niciodată gol în faţa oglinzii
nu recunosc îngerii pe stradă
şi am un stilou în gât care vorbeşte mai tare ca mine
dar toate astea sunt mizilicuri
eu de fapt, niciodată, absolut niciodată, nu am văzut nimic
am aşa o nostalgie că dacă l-aş vedea pe tata
aş fi o fiinţă de carne şi sentimentalisme de sufragerie
dar aşa nu
pas
aş putea să văd cum păsări hexagonale se ridică la cer
cum meteoriţii lovesc noapte de noapte planeta asta singură
sau celulele moarte atârnând de un fir de păr
o adevărată orgie vizuală
dar nu văd
jur că nu văd
şi nu înţeleg de ce
cei din jurul meu pari mulţumiţi de ochii lor
de minunaţii lor ochi
şi totuşi ei spun că văd tot ce se întâmplă pe planetă asta singură
numai eu nu văd nimic niciodată
nici măcar nu am văzut cum a murit tata

Nu te îndrăgosti niciodată de un poet


Femeie,
Nu te îndrăgosti niciodată de un poet
Vei rămâne fără nopţi
Fără andrele, fără placentă, fără mască de oxigen
Vei învăţa să bei sânge proaspăt dimineaţa din pahare subţiri de plastic
Să te dezbraci în mijlocul inimii lui
Şi cum să te laşi muşcată de fiecare sfârc repetând în neştire cele 10 porunci
O să adormi strânsă în braţele ca într-o cutie cu amfetamine
Îţi vor muri părinţii, fraţii, surorile, prietenii, dumnezeii
Vei rătăci singură prin scări de bloc, printre strofe sterpe
Cerşind, plângând, blestemând, fumând, implorând
O clipă de moarte, o clipă de neiubire

Vei presimţi orice cutremur
Orice furtună, orice bătaie din aripi
Vei găsi sticle cu scrisori de dragoste
Aduse de reflux în faţa uşii tale de bloc

Te vei bucura ca un copil când poştaşul
Îţi vă lasa un e-mail de la el, printre facturi şi spamuri

Vei fi blestemată ca o ibovnică ce a născut un vers monstruos
Un viitor genocid şi un volum în care nimeni nu ştie cum
Se moare din dragoste