e de la o reclamă


Reclame

Poemul


Motto: ”Aripile păsărilor se curbează într-un mod nemaiauzit

Cerul se apropie de pământ ca un copil în preajma unor ecleruri”

Între nebunie și iubire e o fâșie deșertică

pe care umblu în picioarele goale

mă ustură, mă doare, sângerez, dar eu mă gândesc la tine

și atunci îmi vin în minte scenele din război în care soldații se gândesc în tranșee la iubitele lor

da, alberto

ești îndrăgostit, femeia asta te scoate din trupul tău uscățiv, alberto, te așează pe un platou de argint pentru a te devora fără sare, fără mirodenii

predă-te, alberto, de aici nu scapă nimeni

iubirea asta te transformă

nu îți cresc aripi, nu îți crește nicio altă inimă

ci primește solzi, primești încă două picioare și 10 degete pentru a te putea strecura

totuși, alberto

femeia asta e dragostea ta, e fundația în care ai vrut să crești toată viața

e toată nebunia de care ai fugit toată viața

dar îți place, alberto, recunoaște că îți place

te așezi mereu lângă ea să o săruți pe sâni

să-i miroși părul și să-i asculți inima

și știi de ce ai să stai mereu lângă ea, alberto

pentru că aici e țara ta, aici sunt recoltele tale, amintirile copilăriei, aici crește grâu, aici se coace pâinea, aici sunt toate notele de 1o, extemporalele, toate cărțile de istorie și tot ce ai tu mai de preț pe planeta asta asta, lângă ea, lângă femeia asta lină și frumoasă cu brațe subțiri ca două versuri

ultimul poem de dragoste


când sunt în preajma ta
mi se aprinde o lumină în ochi
ca-n filmele alb-negru interbelice
devin mai înalt barba îmi creşte mai repede
mâinile mi se îndoiesc la spate asemenea unei păpuşi de plastic
tot sângele din corp mi se mută în palma dreaptă
cea care te mângâie pe sâni
iar ce e mai ciudat
inima îmi amorţeşte asemenea unui picior îndoit aiurea în timpul nopţii
sunt nişte modificări la nivel celular
care le percep doar eu
pentru cei din jurul meu sunt doar un tip
care uită brusc
şă-şi ia vitaminele
sau ziua naţională a statelor unite
oricum şi asta e irelevant
pentru că nu contează cât de multe degete folosesc
pentru a-ţi atinge buzele
sau câte ore trec până la următoarea întâlnire
tot ce mă preocupă acum pe mine
chiar în secunda asta
este ca tu să dormi liniştită
şi să visezi că îţi scriu un poem de dragoste

euşicutine


am 31 de ani
te am pe tine
şi un poem de dragoste care nu se termină niciodată

câteodată îl arăt şi celorlalţi:
„bucuraţi-vă şi voi, nefericiţilor!”

alteori îmi hibernează în sange zile întregi
ca o femeie cu parul lung şi negru

m-am educat să-i recunosc toate riscurile
toate ascunzişurile, toate infidelităţile

să stau cuminte şi să aştept să iasă din văgăuna sângelui
şi să mă muşte de tâmple ca o viperă multicoloră

am momente în care mi se face mila
de toţi cei care bănuiesc că te am pe tine în podul palmei
scot poemul şi-l arăt pe site-urile de literatură

tu eşti mai frumoasă atunci şi îmi spui:
„dă-le şi lor, iubitule, o lecţie de iubire!”

ps
iubirea se hrăneşte cu iubire şi se ascunde în cele mai subtile colţuri ale poeziei
îmi place să îti scriu poezii şi să le postez pe amărâtele astea de site-uri literare

Cafeneaua literară, plus premiul I la concursul Leoaică tânără, iubirea…


CLICK
Cafeneaua literară, plus premiul I la concursul Leoaică tânără, iubirea…

On the road to failure

primul vers eşti tu
lângă tine toţi îngerii adorm

aici ar fi multe de spus, unul dintre ei şi-a pus capul în poala ta, aripile le-a închis în mod miraculos în carne, sunt oameni la fel ca tine, la fel ca mine, cu ifose, capricii, se foiesc în somnul autumnal, se zvârcolesc până când a două zi le cresc alte aripi noi, alte destine, se duc pe rând să-şi viziteze mormintele, niciodată nu rămâi singură, asta e cura ta de dezintoxicare

e după amiază

o ploaie de noiembrie izbucnită parşiv pe monitor
te face să pofteşti la poeme de dragoste ca o gravidă

în unele versuri apari cu nişte semne lungi sub piele
(reflexia iubirii)
ca un cârlig
îmi întinzi pielea la maxim să te poţi aşeza pe ea

sub epiderma ta este un turn făcut din cărţi de joc, la cea mai mică atingere inima se clatină spre mine, prima zi eşti sălbatică, iese din tine toată dorinţa, o fiară ţinută doar cu pâine şi apă, lăsată doar să miroase carnea de la distanţă

tu nu încapi într-un singur poem
mai am nevoie de câţiva ani să pun tandreţea, orgasmele, ferestrele de la etajul 9
un război ar fi suficient sau măcar o noapte polară

la o palmă de tine se poate respira mai uşor, aerul e mai plin de oxigen, nu există riscul vreunui atac de cord, nu mă îmbolnăvesc niciodată, mâncarea are alt gust, poate doar o supradoză de salivă, mănânc numai în pat, nu mă interesează ştirile şi nici de ce se claxonează strident în faţa blocului

ultimul vers eşti tu

lângă tine adorm.

poempromisiune


când m-am apucat să-ţi scriu era târziu trecuse de mult de miezul nopţii era două şi 8 minute mi-am dat seama că te iubesc chiar dacă mă tratezi ca pe un fraier chiar dacă mă minţi că ţi-ai tăia părul pentru mine sau că o să te arunci într-o zi de pe bloc sunt minciuni dar m-am obişnuit de mult cu minciunile tale cu mitomania ta cronică cu cele 2 nume şi 3 prenume cu foştii tăi iubiţi care apar din virtual la uşa mea şi îmi arată toate cadourile tale pentru ei iubirea e ca un tren din care nu te poţi arunca deschizi uşa vagonului încerci să numeri stâlpi de telegraf şi îţi faci curaj să te arunci la al douăzecilea dar apoi îţi dai seama că e futil mai bine mergi până la capat mai bine aştept cuminte în compartiment să mă întâlnesc cu tine în gara de nord în faţă la mcdonalds să mergem iar în apartamentul ăla chic de pe lângă atheneu şi să facem dragoste până poemul pe care ţi-l scriu de fiecare dată pe sâni mi se mută mie pe piept apoi să adorm cu faţa în părul tău care miroase atât de frumos în fiecare dimineaţă în care mă trezeşti să facem dragoste uit de toate tâmpeniile pe care mi le-ai servit cu gheaţă 3 ani de zile stau cuminte la calculator şi aştept să-mi aduci cafeaua şi să mă săruţi pe gât în timp ce-mi verific emailul când pleci încep să te urăsc instant dau din mâini din picioare mă cert cu toată lumea vorbesc urât la telefon agăţ gagici pe stradă mă înjur din senin în casă ce viaţă de rahat ai fraiere te îndrăgosteşti tu ca şmecherul de cele mai imposibile femei te sun la 2 noaptea intră pe mess curva dracului cu cine eşti în pat te-am sunat de 2 ori şi nu răspunzi începi să tremuri la telefon să plângi să-mi spui că eşti la menstruaţie aşa şi dacă eşti la menstruaţie care-i problema de câte ori ne-am tras-o noi la menstruaţie recunoaşte că eşti cu cineva în pat spune atât da sunt cu cineva în pat dar tu râzi şi îmi spui te iubesc atunci când mă înjuri nu sunt cu nimeni vrei să strig că îmi place să fac dragoste cu tine să mă audă toţi vecinii dar nu îţi mai cer nimic tac şi îmi dau seama că sunt cel mai mare fraier care a trăit vreodată şi orice mi-ai face am să te iubesc pentru că eşti singura mea speranţă într-o lume mai bună amin aşa să-mi ajute dumnezeu