Promit mereu să-mi curăţ toate craterele în care dorm de câteva nopţi
Şi să încep să cunosc oamenii
Voi merge pe stadioane
Voi intra în florării
Ideea e că orice fiinţă umană poate fi un miracol
Un poet, un criminal, o prostituată sau pur şi simplu un nou-născut
Fac planeta asta un loc ciudat
Suntem îngrămădiţi unul în celălalt
Aşteptăm împreună maşina de pâine şi apocalipsa
Unii mor în aceeaşi zi la mii de kilometri depărtare
Fără să aibă habar că pe mormântul lor vor urina peste 30 de ani
O gaşcă de adolescenţi drogaţi
Alţii vorbesc despre pacea mondială în timp ce unii îşi ucid mamele
Şi totuşi plângem foarte repede, ne ţinem de mâini în timpul cutremurelor
Creştem copii şi apoi îi trimitem să ucidă
Imprimăm tricouri cu revoluţionari
De fapt nişte ucigaşi
Dar pretindem sus şi tare că Dumnezeu există şi că e bun şi bătrân
Că planeta asta pe care suntem doar nişte chiraşi vremelnici e a noastră
Spunem că ne iubim semenii în timp ce ne mângâiem portfolele
Sau facem tot felul de afirmaţii stupide în timp ce întreţinem relaţii sexuale
Cu o altă fiinţă umană
Ca de exemplu ”te iubesc!”
Aşa că trag aer în piept
Îmi aprind o ţigară
Şi aştept placid ca planeta asta să-mi dea o palmă peste ureche ca unui copil obraznic
comentarii recente